Sunt dureri, tratate cu pastilele uitării și păcate spălate în tinctură de iertare, purtate în surdină de suflete părăsite... Sunt cuvinte prea târzii, despărțite în silabe instabile, apoi în litere, scandate și ele într-atât încât nu mai pot fi pronunțate pentru a rezona în urechi deja lipsite de auz... Sunt cuvinte triste, scurse la colțul unei guri ucigașe fără voie... Sunt tăieturi adânci pe scoarța conștiinței ce nu vor mai putea fi scuturate nici măcar cu firul dulce al unui zâmbet sau al unui vis... Sunt "te iubesc", scăldați în veninul minciunii și eliberați în corpul unor victime prea fragile pentru a se putea împotrivi... Sunt umbre din povești trecute și crude, ascunse în spatele unor ochi speriați, ce au uitat cum se zâmbește, tocmai pentru a le fura sclipirea și a le întuneca și fărâma de viață care le-a mai rămas de văzut... Sunt atingeri de suflete, atât de reci încât te fac să simți cum îți îngheață sângele în venele ce au uitat demult să se supună lamei... Sunt buze care au fost sărutate prea târziu și singurătăți imense, pe care sufletul mutilat de resemnare nu le mai poate cuprinde... Sunt vise furate la colț de noapte de oameni ce nu au curaj să-și inventeze propriile povești, să-și joace propriile roluri și să-și distrugă propriile vieți... Sunt chemări neauzite sau poate nerostite la timp... Sunt nepăsări având drept argument un "adio" la sfârșit de frază, atât de ascuțit încât hemoragia de sentimente devine imposibil de controlat... Sunt răni, multe răni sângerânde peste cicatrice tatuate pe pielea "durerofobă"... Sunt clipe ce dor...
Niciun comentariu:
Comentariile noi nu sunt permise.